Muzeul Etnografic al Maramureșului
„Francisc Nistor”
-
În firul unei cămăși, în pasul unei hore, în tăcerea unei unelte vechi, se regăsește omul.
Deschis din 1971, muzeul este ca o paranteză în scurgerea anilor. Aici viața de odinioară e împărțită cuminte în capitole: venim pe lume, ne rostogolim prin anotimpuri și, la un moment dat, ne luăm rămas-bun.
Între timp, muncim, iubim, cântăm, mâncăm, ne îmbrăcăm, ne adunăm — lăsând urme.
Vizitatorii care trec pragul Muzeului Etnografic nu doar privesc aceste urme. Ei citesc, fără să știe, fragmente de vieți: o cămașă cusută de mână, un leagăn de lemn, o ușă care a fost martoră la toate. Fiecare lucru stă pe loc, dar povestește cum se mergea mai departe.
Program
15 apr – 30 sept:
Marți-Duminică: 09:00 – 17:00
(ultima intrare 16:30)
Luni: Închis
1 oct – 14 apr:
Zilnic: 08:00–16:00
(ultima intrare 15:30)
Luni: Închis
Tarife
⛁ Bilet adulți: 10 lei
⛀ Bilet elevi/studenți: 3 lei
⛀ Bilet pensionari: 7 lei
Abonamente
Vii mai des?
Un singur abonament.
Amintiri cât pentru un an întreg.
⛁ Abonament familial: 120 lei
⛀ Abonament individual: 80 lei
⛀ Abonament elevi/studenți: 40 lei
⛀ Abonament pensionari: 40 lei
Alege un abonament anual
și bucură-te de acces nelimitat în muzeu, tot anul.
Ghid Audio
Vii mai des?
Descoperă muzeul pas cu pas cu ajutorul unui tur audio gratuit disponibil în aplicația izi.TRAVEL. Poți asculta explicații pentru fiecare casă sau obiect, în limba română, direct pe telefon.
Pe durata vizitei, scanează și codurile QR disponibile pentru acces rapid la informații.
Aplicația funcționează și offline și este disponibilă atât pentru Android, cât și pentru iOS. Click aici
sau scanează codul QR
Contact
Muzeograf: Nicoleta Nemeș
✆
0747.681.156
0362.102.988
🖂 nicoleta.nemes@muzeulmaramuresan.ro
Cum ajungi
Str. Bogdan Vodă nr. 1, Sighetul Marmației
Gratuități
🔹 Copii până în 6 ani, însoțiți de părinți
🔹 Copii instituționalizați
🔹 Copii și tineri cu nevoi speciale sau cu dizabilități (până la 18 ani)
🔹 Adulți cu dizabilități grave sau accentuate, împreună cu însoțitorii acestora
🔹 Însoțitorii grupurilor de elevi și studenți
🔹 Elevi și studenți români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român
🔹 Angajați ai Ministerului Culturii și ai instituțiilor muzeale din România
🔹 Posesori de legitimații/carnete culturale:
▪️ ICOM, ICOMOS
▪️ ASER, AMALR, AEOM
▪️ Mass-media culturală
🔹 Posesorii de card Euro26, cu vârsta până în 30 de ani
🔹 Pensionari din domeniul cultural-artistic (cu cel puțin 10 ani de activitate și legitimație emisă de Ministerul Culturii)
🔹 Veterani de război – români sau străini (cu document doveditor)
🔹 Delegații oficiale sau culturale, în baza programului muzeului
Lucruri simple, adunate cu rost
-
Povestea vieții rurale din Maramureș
Nu e despre cât avem, ci despre ce ne spune fiecare lucru. Oale, ulcele, lăzi, scaune, blidare – colecția noastră așteaptă cuminte și zice: „așa ne-am trăit zilele.” E un fel de alfabet tăcut al oamenilor care au știut să facă din puțin, destul.
Vrei să vezi ce ascunde o ladă de zestre, de ce era important un clop de paie sau cum se cântă dintr-o frunză?
Dincolo de asta
Muzeul Etnografic al Maramureșului este organizat într-un circuit deschis, prezentând cele mai importante categorii ale culturii populare.
Colecția de obiecte pastorale
Această colecție include peste 100 de piese, prezentate parțial într-o sală amenajată modern, cu muzeotehnică adaptată standardelor contemporane.
Obiectele expuse oferă o imagine autentică asupra vieții păcurarilor maramureșeni: vase de lemn pentru mulsul oilor, linguri, linguroaie, jintălăul pentru obținerea cașului, fundul pentru mămăligă, toate utilizate în mod practic în stânele tradiționale. Majoritatea pieselor sunt decorate cu simboluri solare, fitomorfe, zoomorfe și antropomorfe, având rol de protecție magică împotriva pericolelor din munte.
Colecția este completată de instrumente muzicale și obiecte de uz zilnic: fluiere, cornuri pentru praf de pușcă, trâmbițe, bota păcurarului, o șa din lemn și o pălărie din piele impermeabilizată.
Fotografii alb-negru din patrimoniul muzeului redau un tablou impresionant al universului pastoral maramureșean.
Colecția de pecetare „Victor Pop”
Această colecție remarcabilă, formată din 90 de pecetare, este una dintre cele mai importante din țară.
71 de piese au fost adunate de medicul pediatru Victor Pop, apoi completate de muzeu cu alte achiziții. Realizate preponderent din lemn, multe dintre acestea impresionează prin simbolistică și formă: „Pasărea Măiastră” (Glod), „Regele Regilor” (Bogdan Vodă), „Scaunul nobilului Mariș” (Ieud), „Coloana infinitului” (Săcel). Cea mai veche piesă datează din 1812.
71 de pecetare sunt expuse permanent, iar restul sunt folosite în expoziții temporare. Colecția se află în proces de cercetare și modernizare muzeală.
Colecția de icoane pe lemn (sec. XVII–XVIII)
Un adevărat tezaur național, colecția de icoane pictate pe lemn include 136 de piese, dintre care 16 clasate la categoria Tezaur. Expuse în expoziția permanentă, icoanele ilustrează credința profundă a maramureșenilor prin cromatică, inscripții chirilice și simbolism religios.
Parte dintre icoane sunt semnate de Alexandru Ponehalschi, pictor postbizantin activ în sec. XVIII. Proveniența pieselor include sate precum Breb, Sârbi, Văleni, Borșa, Cornești, Budești, Colomeea (Ucraina).
Exemple reprezentative: „Pogorârea Sfântului Duh” (Grigore din Colomeea, 1670), „Sfântul Gheorghe și balaurul” (Ponehalschi, 1770), „Maica Domnului cu Pruncul” (Borșa de Sus, sec. XVIII).
Colecția de arhitectură țărănească
Secțiunea prezintă elemente salvate de la case și porți vechi din lemn. În „sala coloanelor” sunt expuși 12 stâlpi sculptați de la porți maramureșene. Colecția include două porți vechi cu stâlpii, pragurile și chitușii ca elemente componente restaurate.
Dintre acestea, o portiță pe doi stâlpi, datată cert cu caractere chirilice în anul „1790 după Adam” provine de la vechiul cimitir din Breb. Sala mai prezintă și ancadramente de ușă, fereastră sau prispă. Sunt expuse și o vraniță, o furcă de la o fântână cu cumpănă, două uși de șură cu motivul coarnelor de berbec și o secțiune de gard tradițional din nuiele de alun, cu cunună de spini.
Motivele decorative variază: funia (infinitul), soarele (divinitatea și viața), pomul vieții, dinții de lup și simbolurile avimorfe. Figurinele antropomorfe de pe stâlpi aveau rol protector.
Colecția de textile tradiționale
Cu un patrimoniu de 1884 de obiecte, colecția de textile expune piese valoroase precum: cergi, lepedeie, ștergare și țoluri, decorate cu motive geometrice și vegetale.
Covoarele maramureșene – numite țoluri – sunt lucrate cu coloranți naturali sau chimici, prezentând simboluri precum rombul solar, arborele vieții, figuri umane în horă sau cătane.
Piesele expuse datează din secolele XVIII-XIX, iar multe sunt realizate în centre meșteșugărești precum Botiza, unde tradiția se păstrează până în zilele noastre.
Colecția de port popular
Colecția de port popular include 1252 de piese autentice din toate zonele Maramureșului.
Femeile erau recunoscute după culoarea dungilor pe zadii, bărbații după culoarea sumanului. Podoabele includ „zgărzi scumpe” din corali veritabili importați din India și zgărdane din mărgele autohtone.
O piesă de atracție este costumul de mireasă complet, cu „guba” din lână, purtat indiferent de anotimp. Colecția reflectă identitatea culturală a locurilor, fiind un document viu al tradițiilor vestimentare.
Cum a prins contur o idee veche
Totul a pornit în 1921, cu o întrebare simplă: „Cum păstrăm ceva ce este doar al nostru?” Răspunsul a venit cinci ani mai târziu, când, la Sighet, s-a deschis primul muzeu etnografic. A fost ca o casă nouă pentru lucruri vechi, până când istoria — grăbită și nedreaptă — a spulberat colecțiile în anii regimului horthyst.
Dar ideile bune nu dispar, doar se retrag puțin. În 1954, muzeul a fost repus pe picioare. În 1969 a început reamenajarea lui, de data asta cu o privire mai atentă spre ce înseamnă să explici o lume întreagă prin obiecte și rostul lor.
Pe 26 decembrie 1971, muzeul s-a redeschis. Nu cu fast, ci cu sens.
Azi, e o parte esențială din Muzeul Maramureșan, locul unde țăranul maramureșean nu e amintit, e prezent. Cu tot cu ogradă, cu iarnă, cu nuntă, cu răgaz și cu muncă.
Vrei să pornești în ordinea vieții, după calendarul naturii sau cu ochii după lucruri mărunte?
Aici, în pavilioane bine împărțite, meseriile și lucrurile cu care s-a trăit pe Valea Izei, Săcel, Vama, Baia Mare și Lăpuș se adună ca într-un joc de puzzle. Porțile sculptate, stâlpii și prispele nu sunt doar lemn ci spun o poveste țesută în semne și simboluri care au trecut din mâini la mâini.
Universul pastoral se vede și se simte într-un colț modern, unde sunetul pășunilor e invitat să conviețuiască cu tehnologia. Sus, la etaj, iarna prinde viață în jocuri cu măști, Viflaim, „babele” și „moșii” – un fel de teatru pe care oamenii l-au jucat fără să aibă nevoie de luminile scenei.
Icoanele pe lemn și sticlă, unele vechi cât povestea de început, stau cuminți, iar colecția de pecetare adaugă o notă de mister acestor semne ale timpului.
Nu e doar o colecție – e un loc unde lucrurile nu doar sunt, ci vorbesc. Uneori prin expoziții temporare care vin și pleacă, aducând cu ele alte voci, alte priviri, de pe alte văi, din alte țări, de departe….
Muzeul acesta nu doar păstrează trecutul; îl lasă să stea de vorbă cu prezentul, iar tu, vizitatorule, ești invitat să asculți.
